Chop it all
It’s buzz cut season.
Odată cu vârsta de 18 ani mi-a trecut prin minte și gândul că aveam nevoie de o schimbare. Nu aveam destul de mult curaj pe atunci pentru a mă rade în cap, așa că m-am mulțumit cu o freză castron care să-mi dea puțină dârzenie. După nici o măcar lună am și renunțat la acesta, pentru că părul crescuse suficient încât să îmi pot aranja vechiul breton. Acum, la 20 de ani, am simțit că nu va fi un moment mai potrivit decât prezentul. Voiam ca această vârstă să însemne ceva diferit, să reprezinte un nou început încărcat cu mai multă răzvrătire/rebeliune și să las loc pentru mai multe idei îndrăznețe.
De cel puțin 5 ani am avut același stil, același breton, puțin mai scurt sau mai lung, dar și aceeași rutină a aranjatului părului. În atâta timp, dar mai ales în ultimii doi-trei ani, m-am gândit de multe ori la ce aș putea face pentru a schimba toată monotonia și certitudinea. Deși nu foloseam prea des produse de păr, aveam pus la cale un adevărat protocol de aranjare pentru a-mi pune la punct părul exact cum îmi doream, de la foehn, placa de păr sau până la alte scheme la care mă gândeam pentru a-mi îndrepta părul ondulat în bretonul cu care m-am obișnuit prea bine.
Pe lângă faptul că această intervenție consuma suficient de mult timp dimineața, dar cu atât mai multă grijă de-a lungul vremii, am simțit și cum părul și scalpul mi se deteriorează. Acesta a fost un alt motiv destul de important pentru mine, care m-a determinat să mă gândesc constant la un nou look. Să nu mai aduc vorba și de vară, când căldura face totul de două ori mai insuportabil.
În final, argumentul care m-a convins să mâ tund scurt a fost pentru a-mi demonstra că înfățișarea ar trebui să conteze mai puțin, iar esența ar trebui să fie cea care să reflecte adevărata față a unei persoane. Până acum, toate așteptările s-au adeverit, iar eu mă simt de o mie de ori mai liber din acest punct de vedere. Să fiu sincer, obosisem. Obosisem ca în fiecare dimineață să mă trezesc cu părul sculat care strigă după ajutor și m-am plictisit să încerc să mă integrez în aceleași tipare ca toți.
Acum parcă am mai multă forță și mai multă încredere în mine. Când bate vântul nu mai trebuie să mă îngrijorez în ce direcție o va lua și bretonul. Nu mai am nicio grijă când trag un tricou sau un hanorac pe cap. Pe de altă parte, nici nu mă mai pot ascunde în spatele unui hairstyle perfect. Asta este tot ceea ce sunt și nimic mai mult, iar vorba aceea cu „You look better on Instagram” a devenit pentru mine un fel de slogan. Nu vreau să arăt a ceea ce nu sunt, vreau să fiu eu însumi, iar această tunsoare mă ajută să fiu cât mai real.